Alte traditii si obiceiuri

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Alte traditii si obiceiuri

Mesaj Scris de Aisha la data de Mier 23 Mar 2011, 00:19

Ma gandeam ca putem sa scriem fiecare despre traditiile pe care le cunoastem. Neaparat sa scrieti zona din care stiti aceasta traditie sau acest obicei pe care doriti sa ni-l impartasiti.

_________________
"MULTI MULTA; NEMO OMNIA NOVIT!"
Adica: "Multe persoane cunosc multe lucruri, dar nimeni nu le cunoaste pe toate!"
avatar
Aisha
Admin

Mesaje : 5531
Data nasterii : 15/12/1967
Data de inscriere : 19/01/2010
Localizare : Bucuresti

http://arta-frumoasa.forumotion.net

Sus In jos

Re: Alte traditii si obiceiuri

Mesaj Scris de geta.c la data de Mar 29 Mar 2011, 23:37

Eu o sa scriu despre o altfel de traditie. Si anume, toti stim ca romanii, din mosi stramosi, sunt un popor credincios, in general de religie ortodoxa.
Iata doua linkuri care, poate si le doreste cineva...

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
avatar
geta.c
Admin

Mesaje : 2444
Data nasterii : 25/03/1954
Data de inscriere : 04/12/2010
Localizare : Galati

Sus In jos

Re: Alte traditii si obiceiuri

Mesaj Scris de geta.c la data de Vin 24 Feb 2012, 19:36

Despre Joia Necurată, Vinerea Ouălor şi Sâmbăta Plăcintelor

Ne aflăm în plină desfăşurare a Săptămânii Albe, interval de timp premergător intrării în Postul Mare, în care se renunţă la carne şi se mănâncă doar frupt alb. Ieri a fost Joia Albă, iar albul, dincolo de valenţele sale purificatoare, poate fi aducător de rele dacă nu se respectă cutumele impuse de această zi. Femeile trebuie să spele feţele de masă şi aşternuturile dacă vor să le aibă albe tot anul, în schimb, nu au voie să toarcă şi nici să depene caierul. În unele părţi nu se lucrează nimic, pentru a ţine departe albul malefic aducător de mătreaţă, de încărunţire timpurie, de albeaţă, de viermi. Joia asta se mai numeşte şi Joia Necurată, Joia Nepomenită sau Joia Vlaşii (a vra¬ciului ochilor), şi este respectată pentru a nu face vreo boală de ochi peste an. Tot Joia asta a început Gadinele, sărbătoare de trei zile care se ţine pentru ca insectele să nu strice rodul câmpului şi al pomilor.

Astazi, calendarul popular al românilor consemnează două mari sărbători: una cu dată fixă, numită Cap de primăvară, Ziua lui Dragomir cel beat de dragoste sau Dragobete, iar cealaltă cu dată mobilă, cunoscută ca Vinerea Ouălor, prima din ciclul Vinerilor Scumpe de peste an.
Până la începutul veacului al XX-lea, Vinerile Scumpe erau ţinute cu sfinţenie de femei pentru casă, sănătate şi spor iar prima dintre ele, Vinerea Ouălor, pentru bunăstarea păsărilor din ogradă şi "ca să nu se strice ouăle sub cloşti". Sunt douăsprezece Vineri Scumpe pe an, sărbătorite înaintea fiecărui praznic, şi se spune că cine nu le ţine cu post negru şi rugăciune până la apusul soarelui, nu are spor la nimic şi are parte de boli tot anul. Vinerea Ouălor are o importanţă specială, anunţând un nou interval de timp marcat de sacralitate, consacrat pomenilor şi ofrandelor rituale: Sâmbăta lui Lazăr. Aşadar, sâmbătă femeile trebuie să facă plăcinte pentru a le împărţi de sufletul lui Lazăr, străveche divinitate agrară ce moare şi învie în această zi, în schimb, au din nou interdicţie la tors, cusut şi împletit, pentru a nu "se întoarce pomana înapoi".
[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]
De data aceasta, cei vizaţi de încărcătura malefică a zilei sunt bărbaţii. Ei nu au voie să lucreze nimic, iar femeile, pentru a-i proteja, trebuie să dăruiască vecinilor plăcinte, aliment-ofrandă adus lui Lazăr, cel care a murit de dorul lor. Legenda spune că Lazăr, aflându-se într-un pom, a simţit miros de plăcinte, iar atunci, de poftă, a căzut şi a murit. Într-un târziu, surorile sale i-au găsit trupul acoperit de frunze uscate, l-au îngropat şi l-au plâns, însă se povesteşte că, după şase săptămâni, Lazăr ar fi înviat. Finalul poveştii este incert, dar un lucru este sigur: "Cine nu mănâncă plăcinte în Sâmbăta lui Lazăr va cădea din pom în timpul culesului". Aşa se încheie ciclul zilelor albe din această săptămână, iar oamenii se pregătesc pentru Duminica Lăsatului Sec de Brânză sau Lăsatul Secului pentru Postul cel Mare. Este cea mai importantă zi de prag şi face trecerea de la o perioadă a îngăduinţei la una a restricţiilor de tot felul. Duminica Lăsatului Sec este supusă, pe de o parte, exceselor culinare şi bahice ce stau sub semnul veseliei şi al carnavalului aducător de libertăţi extreme, iar, pe de altă parte, unor ritualuri de purificare, obligatorii intrării în Postul Mare. De-a lungul timpului au fost atestate în această zi o serie de practici rituale precum "Ploconul naşului", "Sărutarea mâinii", "Baterea alviţei", dar cel mai spectaculos obicei, prin tripla funcţie justiţiară, burlescă şi regeneratoare, este "Alimori", cunoscut şi sub numele de "Opaiţ", "Hodăiţele" sau "Aderea priveghiului". Despre acest adevărat "revelion" al primăverii poate vom povesti alta data.
avatar
geta.c
Admin

Mesaje : 2444
Data nasterii : 25/03/1954
Data de inscriere : 04/12/2010
Localizare : Galati

Sus In jos

Re: Alte traditii si obiceiuri

Mesaj Scris de Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus

- Subiecte similare

 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum